Domnisoara Goth si fantoma soricelului

 

    „Trase cu ochiul la William si la Emily si incepu sa-i tremure buza de jos.

    — N-o sa intru in bucluc, nu?

    — Ce se intampla la Clubul din Pod ramane intre membrii Clubului din Pod, ii zise Emily ferm.

    Mersera inainte pe hol si dadura coltul, intrand pe un culoar intunecos, la capatul caruia era o scara lipita de perete. Emily urca pe scara si impinse chepengul. Se uita in jos la Ada, care isi ridicase privirea spre ea.

    — Bun venit la Clubul din Pod, ii zise, zambind.

    Ada urca pe scara, urmata de Ruby si de William. Intrand pe chepeng, se trezi intr-o incapere uriasa, cu un tavan in panta, alcatuit dintr-o sumedenie de barne puse in crucis si-n curmezis. Pe o parte, aproape de podea, erau mai multe ferestruici rotunde prin care patrundeau razele lunii, luminand podelele prafuite. In mijlocul incaperii era o masa facuta din lazi de fructe, inconjurata de saci vechi, plini cu pastai uscate, care dadusera pe-afara pe alocuri. Pe saci erau asezati doi baieti, amandoi un pic mai mari ca William. Cand o vazura pe Ada, sarira in picioare.

    — Nu va speriati, le zise William. Ada a venit sa se alature Clubului din Pod. El e Kingsley, cosarul, si acesta e Arthur Halford, randas la caii de bataie.

    Ada ii vazuse pe ingrijitorii cailor de bataie prin parc, dar, ca si slujnicele de la bucatarie, nu i se adresau niciodata. Arthur Halford era scund, cu parul blond si zburlit, si avea ochelari cu rame subtiri. Purta un sort manjit de ulei, pe care erau fixate mai multe unelte si avea o esarfa Goth la gat. Kingsley cosarul, in schimb, era inalt si slab, cu parul negru si tepos si doua perii legate la spate, ca doua aripi pline de funingine.”