Dezastrul de la Cernobil

Cand fratii Arkadi si Boris Strugatki publicau in 1972 celebrul lor roman SF Picnic la marginea drumului, nu si-ar fi putut imagina, nici in cele mai negre vise, ca Zona descrisa in roman va deveni realitate paisprezece ani mai tarziu, in tara lor, URSS. Conform ideologiei oficiale, Zona nu avea cum sa apara in patria sovietelor. Doar URSS construia cele mai sigure reactoare nucleare din lume care „ar fi putut fi instalate chiar in Piata Rosie, atat de fiabile erau". Nu a fost asa. Pe 26 aprilie 1986, lumea avea sa intre in epoca Cernohil. Explozia reactorului numarul patru va deveni cel mai mare dezastru nuclear civil din istoria omenirii. Zona este o realitate in toata monstruozitatea ei. La fel ca in cartea SF a fratilor Strugatki, Zona este un infern pe pamant, guvernat de propriile legi. Aici lumini danseaza deasupra campului, praful ridicat de vant are culori ciudate, se nasc copii cu mutatii genetice, populatia a fost evacuata, regiunea, interzisa si pazita de patrule miilitare, dar oameni stranii si-au facut din Zona locul in care traiesc.

"Explozia reactorului numarul 4 va deveni cel mai mare dezastru nuclear civil din istoria omenirii. Zona este o realitate in toata monstruozitatea ei. La fel ca in cartea SF a fratilor Strugatki, Picnic la marginea drumului, Zona este un infern pe pamant, guvernat de propriile legi. Aici danseaza lumini deasupra campului, praful ridicat de vant are culori ciudate, se nasc copii cu mutatii genetice, populatia a fost evacuata, regiunea, interzisa si pazita de patrule militare, dar oameni stranii si-au facut din Zona locul in care traiesc. Ei sunt Calauzele reale in Zona reactorului de la Cernobil.” Ion M. Ionita

 

"O istorie orala miscatoare a catastrofei din 1986 de la reactorul nuclear de la Cernobil, in care curajul fatalist si stoic este dublat de un umor incredibil de negru. Jurnalista rusa Svetlana Aleksievici a inregistrat o serie de marturii pe care le-a prezentat sub forma unor , in stil romanesc, care zugravesc imaginea vie a atmosferei generale de nemultumire de la sfarsitul perioadei comuniste, in care liderilor de partid agresivi, propagandei paranoice si mobilizarilor haotice li se opun sarcasmul deprimant, gandurile amare si abuzul de votca. Rezultatul este o radiografie de neuitat a sufletului rus.” Publishers Weekly

SVETLANA ALEKSIEVICI

SVETLANA ALEKSANDROVNA ALEKSIEVICI s-a nascut la Stanislav, in data de 31 mai 1948. Este scriitoare si jurnalista din Bielorusia, disidenta sustinuta de PEN Club si de Fundatia Soros. A primit numeroase premii pentru Dezastrul de la Cernobil, carte aparuta in 1997, interzisa si azi in Bielorusia, dar si pentru alte lucrari ale sale. A publicat si alte carti care s-au bucurat de apreciere, fiind traduse in mai multe limbi straine. Dintre acestea mentionam: U voini nejenskoe liso (Razboiul nu are chip de femeie), 1985; Sinkovie malciki (Copii de zinc), 1989; Zacearovanniie smertiu (Fermecati de moarte), 1994; Poslenie svideteli.