“Nu erau multe expresii favorite ale lui Eminescu, dar putinele ce le avea, le intrebuinta adese. Asa era expresia pur si simplu, pe care o intrebuinta totdeauna cand voia sa dea cuiva vreo lamurire. (…) Este pur si simplu asa si asa… si urma apoi cu explicatiile si motivarile sale. Expresia aceasta era asa de obicinuita la Eminescu incat fiecare o considera ca o particularitate a lui, si daca o intrebuinta altul i se zicea ca-l copiaza pe Eminescu.
Expresia ce o intrebuinta Eminescu cand saluta pe colegii sai era: Traiasca natia!, iar cand era astfel salutat, raspundea cu cuvintele: Sus cu dansa! Aceasta forma de salutare era uzitata la toti studentii din Viena si s-a inradacinat atat de mult, incat a ramas si pana in zilele de astazi. (…)
Cand neajunsuri, dureri si suferinte apasau greu sufletul lui Eminescu si era necajit de tot, atuncea ofta adanc si sfarsea cu expresia: ‘tu-i neamul nevoii! (…) Aceasta era unica expresie mai grea ce am auzit-o din gura lui Eminescu si despre care mi-a spus odata: Asta-i unica injuratura pe care am deprins-o de la tatal meu.” (pag. 118-119)
Am ales fragmentele de mai sus din volumul “Amintiri despre Eminescu”, de Teodor V. stefanelli, aparut in 1983 la Editura Junimea. Autorul a fost coleg de liceu cu Eminescu la Cernauti, intre 1860 si 1863, si l-a reintalnit in 1869, la Universitatea din Viena. stefanelli a trait intre 1849 si 1920 si a fost membru al Academiei Romane.
“Amintirile…” au aparut in 1914, editia din 1983 fiind prima lor retiparire integrala. Cartea constituie unul dintre cele mai importante documente pentru reconstituirea biografiei lui Mihai Eminescu.
Nu există încă recenzii pentru acest produs.
